Cât de periculoase sunt suplimentele alimentare pentru organism: Efectele neașteptate ale vitaminelor C și E

Potrivit teoriei acceptate în prezent, antioxidanții reduc efectul „oxidant” al radicalilor liberi – acele molecule corozive produse de organism în timpul procesării oxigenului, care sunt inspirate, de asemenea, din aerul poluat și din fumul de țigară.

Însă, potrivit cercetătorilor de la Universitatea McGill din Canada, nu doar că radicalii liberi nu provoacă îmbătrânirea, dar administrarea suplimentelor alimentare antioxidante ar putea, de fapt, să accelereze acest proces.

Când radicalii liberi interacționează cu celulele, proteinele și ADN-ul din organism, fenomenul ar putea avea un efect nociv, prin interferarea cu structura chimică a celulelor. Potrivit teoriei larg acceptate, acest proces cauzează îmbătrânirea organismului, de la declinul fizic până la apariția anumitor boli, cum ar fi cancerul.

Cu toate acestea, studiul cercetătorilor canadieni, publicat în revista Cell, sugerează că radicalii liberi prelungesc, de fapt, viața celulelor.

Acest proces are loc prin modificarea unui mecanism denumit apoptoză. În urma acestuia, celulele deteriorate sunt instruite să se „sinucidă” într-o serie de situații, de exemplu, atunci când trebuie să evite să devină canceroase, după ce ADN-ul lor a trecut printr-o mutație periculoasă, sau pentru a distruge virusurile care le-au invadat.

Oamenii de știință au descoperit că radicalii liberi influențează acest „mecanism de sinucidere”, astfel încât să acționeze într-un mod cu totul diferit în celulele sănătoase, consolidându-le sistemul de apărare și prelungindu-le durata de viață.

„Teoria radicalilor liberi care provoacă îmbătrânirea este incorectă. Am răsturnat această teorie”, a declarat Siegfried Hekimi, profesor de biologie la Universitatea McGill.

Siegfried Hekimi a afirmat că, atunci când au ridicat nivelurile de radicali liberi la viermii cilindrici din familia Nematodae – cu un sistem nervos ce îndeplinește numeroase funcții ale organismelor evoluate -, aceștia au trăit „considerabil mai mult”.

În același timp, acest studiu a confirmat presupunerile altor oameni de știință. În 2013, cercetătorii de la Institutul de cercetare cardiovasculară Multimedica din Milano au afirmat că organismul uman are nevoie de stresul provocat de radicalii liberi pentru a putea lupta împotriva infecțiilor și pentru a regla corespunzător funcțiile vitale, cum ar fi sistemul cardiovascular.

Cercetătorii italieni au examinat toate cercetările anterioare pe această temă și au ajuns la următoarea concluzie: „Creșterea nivelului de antioxidanți din organism ar putea avea un efect nociv asupra sănătății umane. Un nivel echilibrat de antioxidanți este important pentru sistemul cardiovascular și pentru o îmbătrânire sănătoasă”, au concluzionat aceștia într-un articol publicat în The International Journal of Biochemistry and Cell Biology.

Oamenii de știință consideră că organismul uman dispune de o serie de mecanisme de apărare pentru a supraviețui în medii ostile, dar aceste sisteme sunt declanșate abia când oamenii se confruntă cu situațiile-limită respective – iar radicalii liberi acționează tocmai în aceste situații.

Problema antioxidanților este aceea că ar putea neutraliza acest efect „protector” – fapt care explică, de asemenea, motivul pentru care suplimentele cu antioxidanți pot produce unele efecte dăunătoare neașteptate.

De exemplu, studiile de laborator au arătat că dozele mari de antioxidanți, cum ar fi N-acetilcisteina, ar putea favoriza răspândirea celulelor canceroase ale sânului.

De asemenea, betacarotenul și vitamina A au fost asociate cu un risc crescut de mortalitate din cauza cancerului la plămâni și a afecțiunilor pulmonare.

Cu toate acestea, antioxidanții din alimente au un rol important pentru sănătatea organismului. Cantitatea ingerată astfel este mult mai scăzută decât cantitățile regăsite în suplimente. În aceste niveluri scăzute, antioxidanții joacă un rol protector.

„Suplimentele cu vitamine ar putea fi utile pentru copiii mici, persoanele mai în vârstă și femeile însărcinate, însă pentru restul populației este mult mai bine să se concentreze pe dietă și pe alimente proaspete, bogate în nutrienți”, a spus Helen Bond, de la British Dietetic Association.